Personal Indonezia

Angajarea de forță de muncă din Indonezia este susținută și promovată de către Ambasada Indoneziei, fapt ce oferă o garanție stabilă.

Recomandăm lucrători din Indonezia pentru că:

Au eficiență peste medie

Au calificare pentru întreaga plajă a nevoilor ce se regăsesc pe piața de munc din România

Au o personalitate prietenoasă

Există un parteneriat cu reprezentanții diplomatici

Generalități despre Indonezia

Republica Indonezia este o țară insulară amplasată în Asia de Sud-Est, aceasta cuprinde 17.508 insule și treizeci și trei de provincii cele mai importante sunt Borneo (Kalimantan), Sumatra Celebes (Sulawesi), Jawa. Având peste 238 de milioane de locuitori, este a patra cea mai populată țară a lumii. Indonezia este o republică prezidențială cu un parlament și președinte ales.

Numele “Indonezia” provine din cuvintele grecești Indos (Ἰνδός) și nesos (νῆσος), ce înseamnă „insule indiene”. Acest nume datează din secolul al XVIII-lea, cu mult înainte de formarea Indoneziei independente. Mai este denumită și “Salba de smaralde a Ecuatorului”. 

Este cea mai mare țară arhipelag din lume având 17.508 de insule (dintre care 6.000 sunt nelocuite).

Limba oficială: bahasa indoneziană. 

Componența etnică: indonezieni, papuași, melanezieni, chinezi, comunități reduse de arabi, europeni. 

Culte: islamism, creștinism, hinduism, budism.

Economia este bazată pe agricultură și industria minieră. PIB: 15% din agricultură, 43% din industrie, 42% din servicii. Se extrage petrol, minereuri de fierstaniumangan și bauxită, cărbune, gaze naturale etc. Dispune de mici întreprinderi industriale (cauciuc, ciment, zahăr, ulei de palmieri, țesături, textile, produse alimentare). Este dezvoltat meșteșugăritul. Principalele culturi agricole sunt arborii de cauciuc, de cafea și cacao, palmierii, trestia de zahăr, orezul, porumbul, maniocul, batați, soia, arahide. Se cresc bovine, ovine, caprine, porcine. Pescuitul este practicat intens. Indonezia exportă cauciuc natural, petrol, gaze naturale, staniu, tutun, ceai, cafea, cacao, zahăr, copră, pește, bauxită, mirodenii. Importă mașini și utilaje industriale, materii prime și semifabricate, autovehicule, mărfuri de larg consum.

Azi, in a doua decada a Sec XXI, Indonezia se manifesta drept una din economiile emergente ale Asiei si prin politica sa oficiala si-a propus apropierea relatiilor cu Uniunea Europeana si cu Romania.

In acest sens subliniem faptul ca politica de angajare de personal din Indonezia este acceptata si promovata de catre repezentantii diplomatici ai Indoneziei in Romania si se realizeaza in parteneriat cu Consulul onorific al acestei tari in Romania.

Caracteristicile și domeniile de muncă ale indonezienilor:

Domeniul Agriculturii

O parte importantă din economia Indoneziei se bazează pe agricultură, majoritatea oamenilor lucrând acest domeniu pentru uz personal sau de la vârste fragede cu scopul de a-și susține familiile.

Domeniul Construcțiilor

De multe ori o tradiție predată din tată în fiu și predată în școli dedicate, meseria de constructor în Indonezia se poate mândrii cu muncitori experimentați în toate domeniile construcțiilor: zidari, faianțari, zugravi, betoniști, asfaltiști, electricieni cât și operatori cu experiență pentru diferite mașinării din domeniul construcțiilor.

Domeniul fabricilor producătoare de:

Textile, Îmbrăcăminte, mâncare, etc. Meticulozitatea, răbdarea și dorința de muncă propulsează muncitorii indonezieni spre o poziție foarte dezirabilă pentru orice angajator din lume.

Contactați-ne pentru detalii

Mâncarea Indonezienilor

O bucătărie indoneziană este extrem de funcțională, iar gătitul este ușor și relaxant. Există o mare deschidere către ingrediente și preparate noi, nu există reguli stricte, nici ingredientegreșite”, sau “potrivite”, doar se subînțelege majoritatea felurilor încep cu o pastă de condimente, aromatizată cu ardei iuți. Mâncarea stradală este populară în orașe, iar sortimentele oferite de vânzătorii ambulanți sunt de o varietate amețitoare.

Ziua începe cu micul dejun, la răsăritul soarelui, când temperatura este înca răcoroasă. Micul dejun tradițional variază de la o regiune la alta. În Java, poate consta dintr-un bol cu orez rămas din ziua anterioară.

În Maluku, o prăjitură sago și o cană de ceai, în timp ce în Surabaya se servește un porridge de orez cu carne de pui.

În orașele mari, pe de altă parte, cei mai înstăriți se pot răsfăța cu un mic dejun în stil occidental: un castron de cereale și o cană de cafea.

În multe gospodării, o oală mare cu orez este gătită în fiecare dimineața, împreuna cu alte 3-4 feluri de mâncare. Orezul este adesea fiert parțial și scurs, apoi lăsat se gătească în aburi, în oală, până ce se face pufos.

Aceasta permite bucătarului păstreze orezul cald perioade lungi, în timp ce celelalte feluri, care adesea includ pește, sau carne, legume și sambal, sunt puse pe masă și lăsat acolo întreaga zi, ca oamenii se servească singuri pentru prânz sau cină. Nu există vreo ordine a servirii felurilor; ceea ce este pe masă este de mâncare.

Orezul este alimentul principal, iar celelalte feluri sunt adăugate în cantități mici pentru a-i da gust și aromă. Doar familiile mai bogate își pot permite un consum regulat de curry-uri groase, carne prăjită sau friptă și mâncăruri sățioase cu pește ori pui.

Mâncatul în afara locuinței este o practică obișnuită pentru majoritatea indonezienilor; cel puțin una dintre mesele zilei este luată în oraș, cel mai adesea de la bucătarii stradali.

În orașe mai ales, lumea este prea ocupată ca mai gătească, așa se orientează către marea varietate de gustări oferite permanent de vânzătorii stradali, dintre care unii sunt itineranți (“kaki-lima” înseamna “cinci picioare”, trei ale căruciorului și doua ale vânzătorului).

Aceștia sunt specializați cel mai adesea în doar un singur fel de gustare. Printre favorite suntnași goreng” (orez gătit cu creveți, porc și ou) și “pisang goreng” (banane dulci, prăjite).

Din perspectiva uni angajator, obiceiurile culinare ale indonezienilor nu ridica provocări și nu aduc cu sine în mod obligatoriu elemente specifice unui raport juridic de muncă cu forță de muncă străină.